Gravura constă în „inscripționarea” prin diverse metode chimice sau fizice a unui material, de regula dur, pentru a obține un obiect artistic de sine stătător. Una dintre tehnicile de gravură care pune accentul pe şlefuirea negrului pentru a obține diverse imagini este mezzotinta.
Termenul „mezzotintă” provine din italiană și înseamnă „jumătate de ton” sau „semi-pictat”.[1]
Il. 9. Imagine a lucrarii Untitled de artistul polonez Maciej Deja. |
Mezzotinta presupune ca întreaga suprafață a plăcii de metal, de regulă cupru, să fie uniformizată și acoperită cu pigmenți sau cerneluri negre. Imaginea este creată prin șlefuirea selectivă a unor zone ale suprafeței plăcii cu instrumente speciale. Prin gradul variat de șlefuire pot fi create tonurile între alb și negru, de unde vine și numele de „mezzo-tintă”.
În fotografie, această tehnică a iluminării se numește tehnica low-key, tehnică a iluminării în „cheie joasă” sau „tonuri joase”, unde predomină negrul și griurile închise. Albul se regăsește în cantități foarte mici sau chiar lipsește.
[1] Douglas Harper, Online Etymology Dictionary, <http://www.etymonline.com/?term=mezzotint>, site consultat la data de 7 mai 2017.
