duminică, mai 18, 2025
Romanian ISSN Centre
Biblioteca Naţională a României
Centrul National ISBN-ISSN-CIP
ISSN: 2734-6196

Expoziție doctorală „DINCOLO DE NEGRU” găzduită de Galeria de Artă „HELIOS”

„DINCOLO DE NEGRU” este titlul sub care se reunesc parte din lucrările demersului de cercetare a artistului vizual timișorean Atila Gomboș, doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Arte, Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara, avându-l coordonator pe domnul profesor universitar doctor Stelian Acea.

Expoziția reprezintă un suport argumentativ al parcursului tezei de doctorat, după cum ne sugerează și titlul, încadrându-se într-un proces de interogare metafizică a valențelor (non)culorii – Negru. Pe simeză întâlnim prezența mai multor limbaje de exprimare artistică – fotografie, fotomontaj, pictură, mixt-media, artă generativă, congruența conceptuală fiind dată de intersectarea acestor medii artistice.

Negrul, în toate culturile lumii, dar și în științele exacte, este singura culoare (impropriu spus, deoarece în fapt, negrul nu este o culoare, fiind o non-culoare) din care se naște, se formează materia și în  care, negreșit, se dezintegrează aceeași materie. Lucrările expuse au o cursivitate cu un caracter intra- și interdisciplinar, fiind implicate mai multe medii de exprimare artistică, precum și conexiuni conceptuale cu estetica, psihologia, filozofia, sociologia. Fotografiile vechi ale familiei, mărturii ale unui trecut tumultuos, cu urcușuri și coborâșuri, au fost scanate si procesate ulterior, transformându-se astfel „vechiul” în „nou”, dobândind astfel un statut aparte, de sine stătător, care sugerează o ciclitate universală în care, cu siguranță, se regăsește Individul. Expoziția este dominată de negru, culoarea cea mai misterioasă dintre toate existente, simbol universal al începutului și al sfârșitului, al transcendenței, al materiei prime. Paradoxal, știința ne-a demonstrat că negrul, în fapt, nu este o culoare, deoarece este senzația percepută în lipsa oricărui stimul luminos. De asemenea, negrul absoarbe toate fasciculele spectrului vizibil (în comparație cu albul, care este la polul opus, care le reflectă pe toate) nereflectând nicio lungime de undă vizibilă. De menționat, că negrul absolut nu există, decât la nivel teoretic. Pentru a demonstra acest lucru, am folosit în unele lucrări o vopsea neagră care absoarbe peste 99 de procente din lumina vizibilă. Astfel, reliefurile își pierd forma, privite fiind dintr-un anumit unghi devenind insesizabile. Jocul dintre negrul mat, abisal, și cel lucios creează astfel diverse „controverse” perceptuale. Întâmplător sau nu, aceeași dualitate se regăsește și în simbolistica universală a negrului, acestuia fiindu-i atribuite atât conotații pozitive cât și negative. Bineînțeles, din nou, probabil că negrul este cea mai controversată culoare dacă o corelăm cu trecerea timpului, diversele culturi, perioade ș.a.m.d. Cu toate acestea, în contemporaneitate negrul pare să-și fi schimbat statutul, captând parcă, din ce în ce mai multă atenție, aproape ca și cum ar încerca să „absoarbă” vizibilul, jucând astfel un rol reducător cu un caracter care tinde spre un minimalism nobil. Firul narativ continuă astfel, îndreptându-se înspre o sferă neînsuflețită, cea a computerelor. Astfel, pe simeze apar expuse și lucrări care implică inteligența artificială, reguli perfect echilibrate, controlate însă de algoritmi creați de mine. O altă serie de lucrări, fotografii, evocă geneza, nașterea din întunericul ancestral, ducând până la liberul arbitru filozofic de care ne bucurăm cu toții, fiind totodată și o aluzie la Libertate, la ieșirea din presupusul prizonierat al negrului”. – spune Atila Gombos.

Domnul conf.univ.dr. Gabriel Kelemen,  cadru didactic la Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici Filiala Timișoara, în textul critic aferent expoziției, subliniază: „Expoziția doctorală a artistului vizual Atila Gomboș […] este concepută și centrată în zona insondabilă a începutului în sens cosmogonic, provoacă prin discursul minimalist, abisal, axat pe metafizica vacuității, a întunericului fertil de dinaintea logosului, văzut ca matrice arhetipală generativă, un soi de materia prima misterica pe care, sau din care, se manifestă etapizat apariția și construirea cosmosului. Astfel, expoziția Dincolo de negru operează cu simbolistica ermetică a negrului, a beznei ancestrale, nu în ipostaza funebră ci ca instanță implozivă siderală, frizând într-o  manieră postmodernă cu inflexiuni nihiliste vidul quantic, atingând cu tact, sincretic, originea universului alături de marile interogații ale Genezei. Seria de lucrări în alb și negru are la bază fotografia, algoritmii matematici generativi, ori fotomontajul cu intervenții multiple ca și tehnică, alternând asumat în compoziții negrul lucios cu negrul mat. Lucrările, grupate într-o geometrie aparte, surprind privitorul, orchestrația scenografică concepută cu precizie de la vertical la ritmica sincopată a serialismului orizontal, construind o simeză aparte bine gândită. Operele de dimensiuni mari, dispuse într-un aranjament tainic, aerisit, invită la conexiuni multiple de factură transdisciplinară […].”

Vernisajul va avea loc joi, 19 august, la orele 18:00. Expoziția poate fi vizitată în perioada 14-28 august 2021.

Programul de funcționare al Galeriei de Artă “HELIOS” a Uniunii Artiștilor Plastici Filiala Timișoara este urmatorul: luni – vineri de la 10.00 – 18.00; sâmbăta de la 10.00 – 20.00.

Update, 20 august, 2021: fotografii de la vernisajul expoziției doctorale „DINCOLO DE NEGRU” găzduită de Galeria Helios Timisoara.

Pavlenco Mihaela
Pavlenco Mihaela
Mihaela este editor al revistei „Arta și Artiști Vizuali,” cu o pasiune pentru promovarea artei contemporane și a artiștilor emergenți. Are experiență în redactare și o înțelegere profundă a tendințelor din arta vizuală. Este cunoscută pentru stilul său clar și atent la detalii, precum și pentru abilitatea de a transforma subiecte complexe în texte accesibile și captivante.

Câteva repere spre a ancora Urâtul în artă

Frumosul și Urâtul se completează precum Yin și Yang. În totalitatea conceptului frumuseții se regăsește într-o măsură oarecare și urâtul, fără care nu s-ar...

Suprarealismul lui Dali, arta și metoda paranoico-critică

Marele masturbator (1929), Madrid, Muzeul Centrului Naţional de Artă Regina Sofia
Activitatea artistică și culturală frenetică a lui Dali în Catalonia a avut un mare impact la Paris, unde artistul se întoarce pentru a doua...

Culoarea neagră în arta românească – Partea II

Fig. 4: a. Serving Art Again, Galeria Jecza, Timișoara; b. Dan Mihălțianu, Canal Grande (Corridor), București, 1984; c. subREAL - Castelul din Carpați 1994, d. Dan Mihălțianu - Coridor (despre natura luminii), 1982; e. subREAL, Dataroom, 1995, Instalație, MNAC, București. Reproducere după „subREAL Exhibition – Serving Art Again”, timisoara2023.eu/en/events/connections/light-over-borders/encounters/subreal-exhibition-serving-art-again/; „Unfinished Conversations on the Weight of Absence” https://www.e-flux.com/announcements/252064/unfinished-conversations-on-the-weight-of-absence/; Guta, Adrian. „Arta românească după 1989 (IV)”. Observator Cultural, 19 June 2019; „subREAL Retrospect.” https://www.e-flux.com/announcements/34004/subreal-retrospect/.
Într-o perioadă în care multe aspecte rămâneau ocultate, din cauza ideologiilor politice, respectiv din cauza obsesiilor culturale ale epocii, este de remarcat faptul că...

Drepturile de autor în arta vizuală?

Vibrant artist palette with paint and brush creating colorful artwork.
Află esențialul despre drepturile de autor în arta vizuală și cum îți poți proteja creațiile ca artist. Informații utile și actualizate.

ULTIMELE ARTICOLE

SELECȚIILE REDACȚIEI

Pictura pe corpul uman: istoric și simbolism

Deseori practicată în timpul ceremoniilor, ea supraviețuiește încă sub această formă antică printre populațiile indigene din Australia, Noua Zeelandă, insulele Pacificului și anumite părți...

Impresionismul românesc: influențe și particularități

Impresionismul românesc reflectă influențe franceze, adaptate prin peisaje locale, lumină vibrantă și sensibilitate autohtonă distinctă.

COMENTARII RECENTE