Marcel Duchamp; obiectul „ready made”

0
497
blank

Primul obiect ready made a fost roata de bicicletă care datează din 1913, și care a fost creat, așa a declarat artistul, sub impulsul de a crea modernitate în cotidian și anume bicicleta care însemna viteză, velocitate; această roată de bicicleta luată că atare și fixată într-un taburet de bucătărie, a lansat cumva un nou concept, acela al obiectului și al obiectului ready made.

În 1917 expune acest pisoar, care era un obiect sanitar luat că atare dintr-un magazin și pe care îl semnează cu numele producătorului ironizând semnătură artistului; totul devine o deriziune.

Ironia și deriziunea se adresează mediului artistic dar foarte mult mediului amatorilor de artă. Să nu uităm că Marcel Duchampe provine din mișcarea DADA-istă care exact acest lucru îl făcea, ironiza publicul considerând că publicul e în stare să meargă să admire anumite lucruri într-un fel de delir fără să înțeleagă nimic.

Ready made înseamnă găsit că atare, luat, împrumutat din universul cotidian și recontextualizat, pus într-un nou context, desprins din universul cotidian și înălțat cumva prin această izolare de cotidian la valoarea unui obiect de artă. De fapt e, în viziunea lui Duchamp, la momentul respectiv, o invitație spre reflexivitate, el trecuse printr-o criză foarte puternică un fel de eșec al picturii, deci acest eșec s-a datorat unei lucrări, de altfel devenita faimoasa chiar la scurt timp, în 1913, cu o suma imensă, la prima expoziție a avangardei Europeane, Nud coborând scară (1912).

Cum lucrarea a fost respinsă dintr-un salonul de toamna, a avut niște critici extrem de dure, el a retras-o, s-a hotărât să nu mai picteze și această lipsa de înțelegere a mediului artistic l-a făcut să fie foarte critic, sceptic.

El se formează că pictor și oscilează între cubism și futurim, atras de cele două direcții care domină artă europeană și scenă franceza în special, dar si pe cea italiană, generând o sinteză între viziunea sintetică cubistă și mișcare care sugera esență modernității.

Obiectele ready made sunt fără un scop anume, le creează și apoi ele sunt o provocare, devin un subiect de reflexivitate, invitând cumva în primul rând pe cei care le privesc apoi publicului în cazul în care el le expune să reflecteze la ce e artă, ce nu e artă la artă/non-artă, anti-artă un concept pe care el îl lansează.

Din aceeași serie se numără lucrarea Lopata, ceva mai târziu în alt scop creează câteva discuri cinetice care provoacă iluzii optice deci vin din altă zona.

blank

Interesant că el a lucrat în această direcția și nu pare să ii fie specifică și sunt o serie de lucrări de tipul acesta, sunt înaintea tuturor pt că primele obiecte cinetice au fost create László Moholy-Nagy în anii ’20 și apoi destul de puține în orice caz, cinetice înțelegând o mișcare provocată de un mecanism iar acest mecanism învârtea discul respectiv care sigur provoca un joc optic, o mișcare continuă ce crează profunzime.

În același context cu Pisoarul trebuie „citit” oarecum Monalisa cu mustăți o altă lucrare a lui, el desenează niște mustăți clebrea lucare a lui Leonard DaVinci; făcea acest gest pe o carte poștal, ripostând la adresa artei care e mediată de reproducere. În anii ’60 se discuta foarte mult această reproducere care nu face decât să dilueze mesajul artistic și să îndepărteze comunicarea între opera de artă și receptor.

În felul acesta trebuiesc citite lucrările lui Marcel. El a rămas consecvent acestui principu, al obiectului în detrimentul picturii, nu mai lucrează propriu zis pictură, o serie de lucrări cel puțin trei variante sunt Cutia că o valiza, în care el și-a miniaturizat o serie de lucrări la care ținea foarte mult și le-a pus intr-o casetă și le-a luat cu el când a plecat în anii ’20 unde s-a stabilit (AMERICA).

Această lucrare a fost foarte apreciată, colecționar foarte fidel în America, a multiplicat până la 3 acesta valiza, deci un anume tip de obiect ready made bineînțeles Uscătorul de sticle luat că atare și expus face parte dintre primele ready made. El lansează așadar conceptul acesta de obiect și obiect ready made punând în discuție prin intermediul conceptului, al ideii o serie întreagă de gânduri de reflexii pe tema creației artistice, a receptorului de artă, a creatorului, a operei s.a.m.d lucruri care au fost prima dată atât de radical afirmate.

Ceea ce a făcut că Duchamp să devină o figura emblematică, de fapt nu numai a avangardei sec. XX-lea ci și a neoavangardei anilor ’60-’70 când foarte mulți artiști se întorc spre ideile lui Duchamp.

Notă: articol creat pe baza cursului de artă contemporană al Prof. Univ. Dr. ileana Pintilie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.